let's go for a ride.

pe locuri..fiţi gata..START!

cam aşa a sunat prima săptămână. dimineţi mult prea grele, tramvaie mult prea afurisite, pline, întârziate, nehotărâte, ore mult prea lungi, somn mult prea puţin, timp cât mai scurt...
un început haotic. "unde mă duc? stai, nu mă duc acolo..dar trebuie să trec şi pe acolo. vai, nu! să ajung şi acolo oare? să o fac şi pe aia? dar e cam târziu. eh..nu mai contează. n-o să-şi dea seama...sper." un început disperat, fugărit. un început cu un background gri închis, spre negru, lipsit de orice căldură a lunii august, lipsit de lumina zilelor de august, un început întunecat complet de august.
şi totuşi anul a-nceput într-un zâmbet. o cană portocalie, dis-de-dimineaţă cu elixirul Primei Săptămâni. un drum nou. priviri curioase, pline de entuziasm, de dor, de nerăbdare. m-au întâmpinat doi ochi albaştri. a-nceput ziua bine. trebuie să fie aşa.
anul începe ca la carte: ne înghesuim în liceu, cu cât mai multe picioare pe cm pătrat, cu atât mai bine, ne văd profesorii, le zâmbim, în speranţa că nu ne vor ochi-lovi din prima oră, continuăm cu un discurs bine-pregătit/repetat (cam degeaba...) ascultat cu atenţie "maximă" ... şi ajungem în clase. ceea ce-mi aminteşte. am lăsat grajdurile în urmă. da, da, da..vă e aşaaaaa dor de ele..luaţi-le acasă! mie nu mi-e dor. mi-e bine aici. aproape, cu soneria şi mai aproape, ce-ai putea cere? ce-i drept, plâng Băncile-Verzi după noi. le mai vizităm, ocazional.
revenind la ideea de prima săptămână, a fost de memorat. 27 de suflete prinse într-un loc, nerăbdătoare să ajungă cât mai repede, oriunde în afară de cuşca de 6-7 ore, 26 de feţe (chinuite de somn, marea majoritate), 26 de expresii în fiecare oră, minut, 1 amintire.

şi-a fost bine. :)

şi da! bună dimineaţa, alarma mea! :

so hard to say goodbye...

mi-am promis mie ceva. şi am de gând să-mi păstrez promisiunea. indiferent de ce o să pară şi cum voi fi « interpretată » şi « înţeleasă », eu îmi voi păstra promisiunea.

n-aveti cum să ştiţi. pur şi simplu nu aveţi. nu-mi mai spuneţi că vă imaginaţi, pentru că nu vă puteţi imagina. n-am vrut să fac tam-tam din asta, dar efectiv nu mai suport să aud « îmi imaginez cum este ». NU ! NU ÎŢI IMAGINEZI ! na, c-am scris şi cu majuscule. să vadă tot chio..omul.

a fost şi…nu mai este. sau este, dar în altă parte.  n-am nevoie să mi se spună unde şi ce fel este. Nu vreau să ştiu. am nevoie doar să ştiu că este şi atât. nimic altceva.

de ce simţiţi nevoia să-mi reamintiţi? credeţi că nu pot ţine minte singură? am tot ce am nevoie  să-mi reamintească. în special lipsa. fericiţi? mai bine acum că v-aţi asigurat că nu am nicio şansă să fi uitat?

ştiu de voi toţi. ştiu şi ştiu că sunteţi acolo unde am nevoie, mereu. ştiu foarte bine şi pentru asta vă mulţumesc. vă mulţumesc că sunteţi şi-mi amintiţi asta în momentele în care am nevoie. Pentru asta şi multe altele, vă mulţumesc.

promisiunea? să nu zic nimic legat de cum, cât de…şi în ce fel este. Asta doar pentru că « vă puteţi imagina ».

p.s. : scuze tuturor care nu fac parte dintre cei cărora mă adresez mai sus.

pp.s. : nu prea sunt sigura de ce-am scris mai sus. bănuiesc ca e bine.

Respiră!

în final reuşesc să inspir şi să expir aşa cum vreau. în final e finalul, puţin prea mult aşteptat.
nu cred că există persoană care să nu fi simţit vreodată un sentiment de apăsare, care nu te lasă să respiri, care te face să spui "nu mai pot! nu mai vreau! m-am săturat!", care te transformă într-o persoană lipsită de chef, spor, puteri, cu o dorinţă arzătoare de a dormi şi atât, sentiment care totuşi te îndeamnă să continui, te face să-ţi mai spui "lasă că se termină şi după...ah! după!". fiecare a trecut măcar o dată printr-o experienţă care să vină însoţită de asemenea sentimente.
de la început, până azi, 9 iunie, ora 12.30 n-am reuşit să respir aşa cum am vrut. n-am reuşit să trec peste nodul din gât, care-mi permitea doar respiraţii scurte, rapide, mai pe ascuns. nodul din gât care-mi spunea că nu mai durează mult, că va pleca, va intra în hibernare pentru cel puţin 3 luni. l-am crezut. ne-am înţeles bine. ce să zic..
dar acum? acum e bine. acum am parte de tot aerul poluat de galaţi pe care mi-l doresc. acum că s-a terminat, pot să mă bucur de ceea ce până acum am evitat, am exclus, din diferite motive. şi hei! e vară! mhm. e vară. :)
acum e momentul să uit de tot ce m-a deranjat, supărat, enervat, să pun toate aceste momente într-un borcan şi să-l pun în cămară, la umbră; acum e momentul să-mi amintesc de toate momentele mici, semnificative, (foarte) amuzante, să le pun într-un alt borcan pe care să-l păstrez pentru următoarele 3 luni pe birou, la lumină.
acum e chiar foarte bine. am "ascuns" toate dovezile din afara celor 3 luni, mi-am pregătit de război local disk D si local disk E, turnuleţul de cărţi din colţul camerei, cutia de lemn cu o coadă-n cap şi normal, locul unde va avea loc războiul. a da! am uitat. mi-am pregătit şi ascunzătorile super-secrete: marea, muntele şi tot ce nu reprezintă galaţi. ups, mi-a scăpat.

p.s.: vara asta respiraţi doar aer gălăţean combinat-ish?

Setălait.

în lipsa unui titlu, m-am inspirat din melodia lenei, pentru cunoscători, câştigătoarea eurovisionului. acum, apropo, românia e pe locul 3, da? b-)

summer, here we come! greece, wait for us!
greu se mai termină luna mai. o luna incredibil de lungă, plină de "evenimente", fericite, nu prea, dar cum am (aş) mai fi (în) 9A dacă nu ar fi din toate câte puţin/mai mult. a fost cu siguranţă un an extenuant, cu aşteptări, poate dezamăgiri, nervi, zâmbete, distracţie şi, ei bine, un an plin de noi. să nu uit că nu s-a terminat încă, iar acum sincer vorbind, orice ar fi, nu l-aş mai repeta sub nicio formă!...

revenind la eurovision, vă puteţi imagina o ediţie organizată în românia? eu una, nu pot sub nicio formă să ne văd pe noi (românii), mai întâi câştingând, şi după organizând un eveniment de asemenea anvergură, dar..putem sta liniştiţi, zic eu. şansele să ajungem vreodată pe locul 1, să ne auzim melodia de 2 ori (fără să includem defecţiunile tehnice, gen spania), deja ţine de imaginar.mmm...mai ştim..:)).

n-am o idee de bază pentru acest post, doar mi-a lipsit să postez. de când ne-am întors, am avut un program ciudat. nici cartea pe care acum ceva (multă) vreme am început-o, n-am reuşit să o termin, program de vară, ce mai! :)). şi sinceră să fiu, având în vedere evenimentele recente, mi-e şi frică să mai postez ceva legat de viaţa mea. mi-e frică să postez aşa cum mi-am promis mie la început despre toate lucrurile care mă deranjează. cine ştie ce globi oculari trec peste rândurile mele, ce fiinţă işi pune la treabă membrele superioare, apasă un Ctrl+A, un Ctrl+C, un Ctrl+V, iar în cele din urmă Ctrl+P. iar după devin "vedetă".

nimic nu mai poate fi al tău şi doar al tău. peste tot trebuie să existe o fiinţă (atenţie! fiinţă, nu persoană, pentru a nu jugni pe nimeni...) care să fie peste tot, să te caute peste tot până dă de ceva care "să-i facă ziua" şi să devină un căţeluş cuminte pentru că şi-a servit întocmai stăpânul. doar aşa a fost mereu, right?

şi aşa am început cu setălait şi am terminat cu..mm..ceva. :)

bine mai e să postezi ce vrei. :))

Nouă A "rilăuded"

Pentru a fi înţeleasă de la început..şi de dragul amuzamentului (meu) vostru:




    
Mulţumesc cameramanului nostru, Andu pentru acest "footage" inedit. La cât mai multe! :))

Ei, dragii mei păcătoşi? Să vă aud! Ridicaţi mânuţa (comentariul) cei care aţi desfiletat "chestia" şi v-aţi îndeplinit visul din copilărie. Cum care? Să mergeţi la şcoală într-o minunată zi de joi (ca idee, sunteţi şi puţin retarzi, că doar "supriza" era pentru vineri, nu? ah! voiaţi să pregătiţi o surpriză mai mare? dragii de voi!) şi la a treia oră să faceţi un senzaţional duş cu apă din calorifer "curată ca lacrima", "mirosind a levănţică", să vă undaţi toate bunurile de pe sau de pe lângă voi, să vă transformaţi penarele în bărcuţe plutind pe balta "mochetată". Nu-i aşa că oricine îşi doreşte asta? Eu una mi-am îndeplinit visul!
     Dar vai! Cel mai important aspect..nu ştiu cum de am uitat..voi sunteţi de vină! Numai voi! Ce spuneţi? E nevoie de cheie să scoateţi "chestia"? He he! Cunoaştem noi, v-a pişcat o muscă beată (pe care aţi păstrat-o pentru ocazii "speciale") şi peste noapte v-aţi transformat în WrenchMan/WrenchWoman (pentru toţi păcătoşii care nu mă citesc complet, vă informez că transformarea constă în schimbarea mâinilor cu chei, da? sunteţi nişte Hulk-i cu puteri speciale).
     Dar aventura nu se încheie aici. Lucrurile bune vin "la pachet", doar. Unde amintim minunata ora la "aer", pentru a cita pe cineva "oră făcută în spiritul Spring Day". Mmm..de ce să vă mai stresez neuronii, şi-aşa cred ca unii s-au sinucis după terminarea "lecturii".
     Pe această cale le mulţumesc şi vizitatorilor, care şi-au delectat privirile cu urmele circului de la noi.  :> Apreciem foarte mult sprijinul vostru!

      Azi am aflat, şi ţin să spun că sunt extrem de bucuroaşă, încântată, şi ce mai vreţi voi, un lucru nou: caloriferele care-şi fac de cap sunt ca fluturii care cauzează uragane. Nu-i aşa că vă place să învăţaţi lucruri noi de la mine? ;;)

P.S.: Care-şi aduce şi vineri puterile? Mai avem două calorifere în picioare încă!(hă-hă) Pe rând, vă rog! Ştiu că vreţi! b-)
                                                                                                                                 (GEEZ!!)

Pure madness

Mmm...a trecut ceva vreme. :)
 

un singur cuvânt pentru tot: Vacanţă!
da..în final am ajuns la mult aşteptata, scurtă, dar existentă vacanţă. câte planuri ar fi de făcut..ce fac în ziua aia, în ziua cealaltă..dar mai bine fără planuri multe. doar vacanţă :).
m-am aflat zilele trecute în faţa unei situaţii, hmm, neplăcută. reprezentam victima, dar în acelaşi timp eram considerată şi criminalul. vina? nu era nicio vină, sau poate era, dar nu trebuia să conteze. eram între prieteni, cică. am mai adus în discuţie mediatizata temă a prieteniei, iar printre definiţiile mele nu se regăseşte comentariul : "a da? bine. nu mai am nevoie. facem cum vrei tu!". da..poate deja vă deranjează nota foarte personală. dacă da, sunteţi liberi să închideţi fereastra, tab-ul sau să daţi back.

vă spun că acum e momentul dacă aveţi gânduri de genul. nu? citiţi mai departe? ok.

şi ce voiam eu era diferit, normal (captain obvious). ok. până aici am înţeles rolul meu de victimă, criminalul? enigmă!(încep să cred că mă urmăresc). teoretic, trebuia să vorbim, nu? "facem aşa sau aşa? cum crezi că se încheie mai bine?"..ei, dar ce atâta vorbărie. direct la atac. direct cu sictir, că doar de!
am lăsat de la mine. iar finalul? semi-dezamăgire pentru toţi. acum un "ţi-am spus eu!" era perfect situaţiei, dar imposibil de zis, că doar de! şi poate nici nu era o chestie atât de importantă încât să ajungă pe "prima pagină", dacă ziua se încheia civilizat. dar e în regulă! ca întotdeauna e în regulă! ziua următoare? un :D *big smile* şi atât. zi, "ceartă", subiect, chef încheiat.

mm..dacă aţi rezistat până aici, vă admir! :))
vremea de afară nu mă lasă să închei pur şi simplul. e prea frumos pentru un final-lipsă. aşa că, fiind (foarte) în preajma Paştelui, sărbatori fericite tuturor!

...and I'm out!
>:D<

Să i se taie capul!

...sau cum iţi place să-mi spui de curând şi ştii că vorbesc cu tine. cel puţin spune-mi în vorbe, nu cuvinte...

a trecut valentine's, a trecut şi 1 martie, un 1 martie plin de mărţişoare, flori şi suprinzător cantităţi "industriale" de dulciuri. la mărţişoare adaug toată gama, de la clasicii ghiocei şi coşari, la nonconformistele broscuţe şi playlist-uri, în spiritul sărbătorii, bineînţeles.
vreau să vină primăvara! nu "hei! e 1 martie, primăvara e aici!", nu! să vină cu soarele caaald, cu asfaltul uscat, iarba micuţă şi verde-brotăcel, cu bancile verzi ne-îngheţate, cu vacanţaaa...şi deja mintea-mi fuge departe. mm, uitasem de aprilie :)).
de ce primăvara nu poate să fie un nou început pe toate planurile? de ce doar natura primeşte şansa de a putea să-şi îndrepte greşelile din anul precedent? de ce doar sufletele copacilor devin mai frumoase primăvară de primăvară, şi nu toate sufletele? de ce nu vrea primăvara să ne cuprindă pe toţi cu braţele ei şi să ne transforme, să ne renască, să ne aducă înapoi la cum eram, an de an, înainte să plecăm fiecare pe drumuri diferite, care culmea, dimineaţă de dimineaţă sunt aceleaşi şi duc în acelaşi loc, dar totuşi le vedem complet diferite?...
suntem ca nişte zambile, ghiocei, toporaşi, ce vrei tu. vine primăvara, soarele ne mângâie cu razele lui, iar pământul ne oferă tot ce are mai bun si toate motivele sa creştem, ne facem mari, mari pentru ce? nimeni nu o face, pur si simplu ne tăiem singuri codiţa, ne punem într-o vază cu apă, ne înţelegem de minune! iar in final? ne pierdem frumuseţea, totul devine o luptă de supravieţuire, când ştim deja ce? finalul nu-l putem schimba, "moartea" tot ne desparte.
nu vrei să terminăm lupta, să deschidem ochii şi să ne unim forţele ca să luptăm pentru acelaşi scop..să regăsim ce-a fost şi ce-am pierdut?..
  
de ce postez doar când ninge? :))

And I'm back. :>


după îndelungi ore (zile) de gândire profundă la nemurirea sufletului, mi-am zis că trebuie să mai postez ceva. astfel au trecut alte multe ore de gândire profundă, iar rezultatul? nicio idee incă, dar (!) clasicul "pofta vine mâncând", aşa-i?

avem blog, băăă! suntem tari :>.

ei, dar unde-mi fug mie ochii? la filmul care stă pe desktop şi-mi şopteşte "hai! nu m-ai veăzut, ce-aştepţi? invitaţie personală?", dar mai important "Istoria culturii şi civilizaţiei", bineînţeles primul volum. de aici pleacă axioma stricării mediilor la final, sau academic "a ne îneca precum ţiganul la mal". da. cu ce să începem..atâtea opţiuni!, dar de ce să stric seara/ziua cititorului? concluzie : "cine ştie cunoaşte". :>

dar în ce zi suntem azi? ce se ştie despre 24 ianuarie, în afară de faptul că-mi expiră mie creditul în 3 zile? ca om (fost-)pasionat de istorie trebuie să zic unele lucruri.:)deci, primul 24 celebru e din 41, apoi următorul ales cu clasicul "ala-bala-portocala" 1893, iar ultimul norocos 1990(detalii mai jos :> ).

cea mai importanta parte a blogului : mai e o săptămână până la vacanţă!

final tragic al zilei, am îngheţat afară, dar ingheţ la modul serios! şi cum altfel? am capitulat în faţa filmului şi-a ceaiului. :)

bibliografie : http://ro.wikipedia.org/wiki/24_ianuarie

Plajă în Ajun.:)

am vrut. mi-a trecut, eventual.

n-am mai dat semne de viaţă, ştiu şi n-am de gând să mă explic. azi revin: a nins! era nouă fără ceva şi ningea, apoi zece fără ceva şi iar ningea şi...eh bine, s-a oprit. dar a nins, aşa din senin!

dezamăgită de societatea în care trăim, profund dezamăgită, iar fără explicaţii.

nicio ordine în idei, aşa-i. nici mărul care acum ceva vreme mă însoţea mai tot timpul nu mai e zâmbăreţ (s-a şters bănuiesc..hmm, mai are doar un ochi. se întâmplă ceva aici.). uhh! 2010! da, da. a început bine în artificii, poze, tremurat de frig, şampanie, multe rezoluţii :) şi-un 102 în zori şi pe mai departe...

a trebuit să scriu postul ăsta, am avut nevoie de el. fără explicaţii sau cometarii. :)

P.S. : ninge. :)

Şi nu-mi mai pasă!

Nu pot să înţeleg. Efectiv nu pot! Cum pana mea să faci aşa?

Fă aia, mai fă şi aia, du-te şi acolo, a! dar ai uitat să mai faci aia, ce?tu crezi că-i aşa simplu cum apare în filme şi reviste? Nu, nu, nu. Dă-te cu capul de pereţi să le faci pe plac, pentru ca în final ce? Să rămână doar foaia cu "Loc de dat cu capul" lipită de perete şi tu cu nişte cucuie de toată frumuseţea.

Şi ce-am zis? Că nu-mi mai pasă! Şi mă ţin de promisiunea asta. Hai să vă conving de ce, poate aşa merge...

Dar e şi mai bine. Se termină în curând şi scap în final de toate, iar foaia cu siguranţă o iau de pe perete şi o transform în confeti!. Am zis.

Subiect încheiat. Punct şi de la capăt, poate aşa e şi mai bine...!

Noroc de voi că nu mă lăsaţi să mă afund în nervii mei, în supărarea mea şi ma trageţi de mânecă cu un "băăi!". Noroc de schimbul de reţete-curly şi de orele de mate, aşa mai after. Noroc că sunteţi acolo şi mă faceţi să râd cu un silent night verianta scarry şi cu James! :))

În încheiere, conform principiilor mele, promisiunilor şi restul chestiilor, afirm că sunt complet dezamăgită, neinteresată, uimită şi pot continua cu multe altele, dar rostul? Exact.

Şi totuşi vă mulţumesc vouă!

A fi un măr.

David Jordan: Sun Goes Down


au trecut multe, zile, săptămâni, teze, weekend-uri bine folosite ( :) ). Iar în noaptea asta vine moşu', nume de cod Nicolae.
dar revenim la subiectul serii, mărul. am descoperit că mărul e un foarte bun ascultător, mai ales când îi sunt adăugaţi ochi şi gură. tot mărul te bagă şi în belele totuşi...
istoria mărului. încă din cele mai vechi timpuri, mărul a fost prezent. motivul pentru care noi trăim acum într-o lume plină cu de toate şi din toţi ar fi fost el, sub numele de fruct interzis, apoi fizica (moment de reculegere) i-a făcut loc în viaţa ei, ştiţi povestea cu mărul care-i cade în cap lui newton şi aşa, iar după am pierdut şirul istoric (dacă nu e wiki, nimic nu e). şi azi mărul e noul meu prieten.
notă: fără portocală!!!
tot mărul reprezintă baza. şi bineînţeles al meu câştigă în faţa sâmburelui de măr al tău, ca de obicei. a da! şi e mai bun al meu. ce-ar fi de noi fără mere? anarhie! imaginează-ţi doar..:-?.
mărul devine şi subiectul unei descoperiri în timpul orei, descoperirea "americii"! :))
mă bucur că s-a terminat cu tărăbuţele şi tarabele şi restul şi cu minunaţii sir-i şi lady-uri care-şi expuneau tot ce se putea peste tot, pe unde se putea, cu orice se putea. are legătură cu mărul! am incheiat seara prin a căuta o poză cu un măr atunci, deci merge.:d
a trecut şi ziua de azi, nu fără senzaţionala olimpiadă şi pizza şi fără minunata plimbare de (hmm...) patru ori cu maxi prin oraş pe aceeaşi rută (mulţumesc dnk!, am descoperit un nou tip de maxi :> ). ah! era să uit de cum s-a încheiat seara...moment gen dan-negru-show *o-o-o*...cu un măr, da! şi sunt mândră că încă e viu, i s-a şters puţin gura, dar trăieşte!


ca să închei aşa cum trebuie: "hey, apple!hey, apple!hey, apple!...WHAT?...knife. aaa!"
:))

Arta de a privi becul

Fascinant nu? Ştiu! Dacă aş fi o muscă acum...
 Şi da! E o artă. Trebuie să ştii ce să faci şi cum să priveşti. Nu arunci doar o privire şi atât, nu!
Deci...(faimosul..)mai întâi trebuie să-ţi alegi un bec. Nu orice bec, unul special, unul pe care ştii că te poţi baza şi care nu te va lăsa la greu. Următorul pas e să-l priveşti atent, trebuie să cunoşti becul şi să-l alegi cu grijă, nici nu ştii când te poate uita şi-ţi poate întoarce spatele.. ăsta..se poate desfileta, aşa singurel. Să îl aprinzi, să nu-l aprinzi?..Hmm..te rişti? Laşi totul în "mâinile" lui, toată încrederea că nu va face "fâs" (impropriu) sau că nu se va arde şi va rămâne acolo pentru tine, să te lase să-l priveşti fascinat? Încerci. E bine?..
Până acum becul ales de mine nu m-a lăsat, nu a uitat că cineva îl priveşte atent şi încă arde puternic, încă mă lasă să-l urmăresc..dintr-o mare de becuri l-am ales pe el şi-mi pare bine.
Tuturor becurilor mele le mulţumesc iar unuia a/b/c/d plus!

P.S.: Azi am aflat că există "vandali".:))




The show

The simplicity of friendship ;;)

pentru inceput: nu voi scrie cu diacritice! nu azi:-?.gata.

ei, ce va sugereaza poza? titlul, da! majoritatea: doua babe, una o tine pe cealalta sa nu pice, intorcandu-se acasa dupa o "plimbarica" prin piata, imbracate ca a & m de la "in puii mei". ei bine, nu cred asta.
cred ca e pur si simplu durabila prietenie intre doua persoane (si aici nu ma refer la "vaai, sunt in topul tau pe hi5!" sau altele de genul asta). ma refer la o prietenie adevarata ce dureaza poate de opt ani (+/-1), sau una care abia s-a legat dar deja se stie ce urmeaza.
o intrebare simpla: ce este prietenia? nu incercati, deja am aflat eu ca daca dati un search pe wiki va da rezultat pedofilia (wtf?!), asa ca ne ramane doar propria parere.
poate stiti, poate nu stiti..o veche istorioara cu talc:  doi copii se plimbau printr-o padure, iar deodata le iese in cale ursul. unul dintre cei doi copii cade incercand sa fuga, iar celalalt in loc sa-l ajute, fuge cat ma iute sa scape de urs. ursul nu-l ataca pe cel neajutorat, ci doar ii spune ca prietenul la nevoie se cunoaste. ei? ce reiese de aici?
prietenia e mult mai complicata decat pare, iar daca ai calcat gresit trebuie sa sti sa admiti si sa incerci sa rezolvi. intr-o prietenie, mandria nu te va duce nicaieri, poate chiar va distruge tot.

"eu iert, dar nu uit."

p.s.: "hai sa fim prieteni" (?)..nu prea cred ca exista.


 Friends forever

Cine vă pune?!

nu pot să înţeleg! chiar nu pot! nu vreţi, nu luaţi! e complicat? nu cred..
decât să spui după cât de tare regreţi mai bine las-o moartă!
părerea mea!.


Coldplay - Speed Of Sound

guess what?

da! a început săptămâna liceului..bine de acum e pe sfârşite (detalii, detalii):)).

astfel, luni la ora 11 (din câte îmi amintesc), am fost şi noi "aia micii" invitaţi în amfitetru pentru o oră de istorie a colegiului nostru şi pentru iniţierea noastră în tradiţie.

l-am văzut şi pe domn' prof Ciuchină cu cravată de CNVA..e ceva nou (pt mine)..şi la oră tot cu ea a venit..ca noi elevii;)):d.

discursul? pentru mulţi a însemnat scăparea de o oră. şi pentru noi la fel:)). din discurs n-au lipsit urările de bine pentru viitor şi amintirile de când au fost liceeni (a fost odată ca niciodată...sunt rea:-?..au fost ok. de fapt chiar mi-a plăcut să ascult, oarecum), dar mi-am pus o întrebare imediat după ce s-a terminat...de ce lumea a aplaudat doar invitaţii?huh?

în fine..e întrebare de o sută de puncte:>

şi pe această cale mersi denise pentru pozee;;).

iar activitaţile? ei bine, să mă gândesc (app..azi era ziua animalelor..am mângâiat un iepuraş(nu m-a văzut stăpânul)) au fost ele mai multe..OBS.: nu încercaţi nimic din office 2007 că n-o să aveţi ce să faceţi cu el (că de!) şi poate chiar pierdeţi o piesă mai importantă decât număratul frunzelor de afară din laboratorul de chimie:d.

mâine, orage a paris (la ora 13.00 în amfiteatru)..rodul muncii colegelor mele:>. "abia aştept" ca să citez anumite persoane:d.

p.s.: mersi zânaaa pentru poză:x. mi-ai luminat noaptea:))

   

       

Baaal..

Sooo...

aşa arăta invitaţia:>. nice work! despre bal? a fost ok, nu extraordinar, dar ok. de ce?

hmm..începem cu spaţiul:))comic tare, recunosc! am călcat vreo 15 persoane şi dacă vă regăsiţi scuzee, ştiu că a durut, dar ce să-i faci? când ai un pătrăţel de x pe y (unde x,y<1) cam aşa se întâmplă.

următorul aspect, muzica! cine s-a ocupat de muzică?sunt doar curioasă..nu că aş avea ceva cu "dj-ul", care avea nişte gusturi bizare. nimic! şi tot la muzică adaug şi momentul chitării. foarte tare, dnk si artistu' erau în transă imediat după ce a început:)).

şi fiind vorba de balul bobocilor, trebuie să existe şi miss-e şi mister-i (alegeri corecte..în urma cărora mulţumită lui totolici si andreei am câştigat şi eu ceva :-$). am văzut mai nimic. sau da! am vazut ceva de lângă masa profesorilor, că în altă parte nu prea aveai loc (in loc de nu prea, deloc!). mi-a plăcut de profa de mate:d. ne-a zămbit când am început să ne agităm pe acolo pe ritmuri de rock'n'roll şi braşoveanca:)).

după alegeri, am dansat, dar nu mult! nu, nu, nu! păi cum? să fim sâmbătă dimineaţă odihniţi!, că doar luni e şcoală, fapt pentru care s-a încheiat la 10:28.(yaaayy8-|)

streetdance-ul foarte tare! felicitări mircea pentru muncă! şi felicitări intregului grup, dar mai ales bia!(sunt mândră şi mă laud :> ).

cam asta ar fi de zis depre bal. şi da! nu a rezistat părul. vremea nu m-a vrut dreaptă:)).

the real one...

Genială!..geniale de fapt. de ce? de ochi :)). acum serios, faţă de alte reclame eşuate în marea moartă moartă (televiziunea) e chiar o plăcere să o urmăreşti. "îhhh!cum poţi?sunt limbi peste tot, şi ochiul se mişcă, iar creierul..it's alive!!"ei şi? e plăcut:)).
că tot veni vorba de advertising şi heroes şi prismă optică (n-am uitat o:)..)mai detensionăm atmosfera. şi da!apropo de fizică:-?..dorinţa era aşa de mare, dar na dom'le, ca de obicei intervine ceva şi vina îi revine cui?...dar asta nu mai contează:-jdacă acum e astfel, pe mai departe e vai!:))oricum, interesant fenomenul:)).
a da!(iar), că tot vorbeam de marea moartă moartă.aţi văzut?cum nu?puteţi să...(mai bine nu).da, deci în cele câteva clipe, deci da clipe, petrecute în faţa tv-ului, am prins ca de obicei doar reclame (culmea!) printre care şi un anunţ: din x octombrie începe încă un minunat "reality-show" cu crime!yaaay!!..nu vă bucuraţi?ei dar cum se poate?adăugăm lângă crimele pline de sânge şi frustraţi şi omorâţi în bătaie şi violaţi de la protv!precizare: ştirile protv.:-j
încă ceva. au scos tom & jerry din grila de programe, şi ce rezultă de aici?mai multe crime odioase pentru copii!!(şi aici toată lumea saltă de încântare).8->.
dar care e problema?hai măi!fiţi serioşi!e românia..ce poţi să-i ceri?:x
viitoare comunistă..:x.